CLICK HERE FOR THOUSANDS OF FREE BLOGGER TEMPLATES »

luni, 9 noiembrie 2009

Ma gasiti pe www.starbags.org

Acum ma gasiti pe www.starbags.org
Am acolo pentru voi genti si curele din piele si material textil.Va astept cu drag.

luni, 14 iulie 2008

Barbatul ideal

Orice femeie desteapta are parte de un barbat ideal, de unica folosinta sau garantat pe viata, in fiecare moment de singuratate ,de ratacire, de regasire sau de pacat....
Barbatii care poposesc mai putin in viata unei femei ,par, la o analiza mai frivola, a avea mai multe calitati decat cei langa care ne trezim zilnic, ne bem cafeaua, ne spalam pe dinti, plangem sau ne bucuram.
Barbatii vazuti de la distanta,de obicei la bratul altor femei, par a fi mai competitivi, mai merituosi, decat cel pe care il vedem zilnic lasandu-si sosetele pe canapea.Barbatul din lume e intotdeauna mai stralucitor decat cel din propriul pat ,iar mansetele impecabile ale domnului de la masa vecina arata infinit mai bine decat cosul de pe spatele prietenului. Diferenta dintre realitatea pe care o traim si cea pe care o contemplam cu suspine consta doar in superficialitatea de a nu pricepe la timp ca un barbat ti se pare mai bun decat al tau doar daca tu nu esti fericita...
Barbatul ideal e liber pentru ca te-ai indragostit de el si de aripile lui, iar umarul lui e locul tau de spovedanie , de rasfat sau de alint.Langa el lumea e un spatiu mult mai prietenos, iar ploaia e mai calda. Fiecare miscare a lui e specatacolul tau preferat , iar grija pentru el e cea mai draga ideletnicire a ta.
Acolo unde incepe slabiciunea lui apare subtil forta ta , iar situatia inversa e motorul fericirii tale.
Daca nu l-ai reperat inca in casa ta , e musai sa-l gasesti.Barbatul ideal nu se cauta dupa o schema anume , nu traieste intr-o clima aparte si nu raspunde doar la semnale specifice.Poate ca trece in momentul asta pe sub fereastra ta sau prin biroul tau, poate maine va traversa strada o data cu tine...Poate ca nu are ochii albastrii, 1,90 m si muschii de otel ,dar poate ca are exact ce-ti lipseste tie!
Ridica ochii si vei sti - nu ma intreba cum...

marți, 17 iunie 2008

Niste oameni mari....

Am primit zilele trecute o invitatie la o....( hai sa-i spunem..) cina.M-am trezit stand la aceeasi masa cu oameni care ,de departe , fusesera indelung admirati si apreciati.Inainte sa spuneti :"si?ce?"vreau sa ma ascultati pana la capat.M-am aflat de multe ori in preajma lor,impreuna cu fiecare in parte.I-am intalnit si in alte situatii, i-am vazut de multe ori inainte , dar la cina cu pricina ma avut o stare speciala, vecina cu revelatia si , neaparat, cu un soi de emotie cuprinzatoare...Nu numai ca ne comportam toti firesc , de la conversatie , pana la "da-mi salata" , "ia pireul" , dar atmosfera nu avea nimic spectaculos, ci dimpotriva, era strabatuta de calm, de firesc , de banalitate, aproape...Numai ca , in patul meu, acasa, cu ochii in tavan , m-am gandit ca ma pot numara printre cei mai norocosi oameni, printre privilegiatii carora li se intampla sa atinga"stelele". Pragmaticilor li se vor parea vorbe mari , insa cei ca mine vor intelege, sau macar vor ridica o spranceana de semnalizare. In nici un vis al copilariei mele nu m-am gandit ca voi sta la taclale cu oameni pe care pe'atunci ii consideram "mari". M-a emotionat teribil prezenta mea acolo , m-a facut sa traiesc o stare de gratie pe care n-am avut curajul sa le-o marturisesc atunci si pe care ,cel mai probabil , o voi pastra intr-un sertar aparte al trairilor mele. Incercati numai sa va imaginati cum este ca cei mai buni sa-ti povesteasca din implinirile lor, sa-ti impartaseasca din sudoarea muncii lor, sa crezi ,ca cel putin pentru cateva clipe ai fost cu ei acolo...Este , de departe, cel mai patrunzator si inaltator sentiment.
Cand avem ocazia bate muzeele lumii , rasfoim cu sfiala albume scumpe , citim despre vietile unor Oameni Mari si ne minunam de vesnicia lor , de nastrusnicia marilor fapte care i-au facut sa ramana in istorie.

joi, 29 mai 2008

Pierdut vis.Il declar nul....

Nu-i asa ca te-ai intrebat,macar o data in viata,de ce unora pare sa le reuseasca tot ce-si propun ,iar altora nu le iese nimic?
Cam asa suna , la modul serios, multe dintre cererile catre divinitate.Nu-i nimic rau in a ne dori mai mult decat avem sau suntem, dar e mai la indemana sa invocam Cerul decat propria persoana. Si pentru ca ne este teama sa dam vina pe Dumnezeu cand nu ne iese ceva, plangem ca nu avem noroc si ne revoltam pe bafta chioara a celor care reusesc.Dar ce-ar fi sa demontam acest mecanism si sa ne gandim mai bine cum sa ne implinim visele?
Inca din copilarie ne stabilim parcursul in viata,macar teoretic,atunci cand raspundem la celebra intrebare :ce vrei sa te faci cand vei fi mare?Chiar daca raspunsurile copilaresti se modifica de la an la an pana la urmatoarea hotarare adulta de a opta constient, o parte din visele copilariei raman in noi.
Ne-am obisnuit sa ne dorim "strictul necesar", adica o familie,copii,o vila ,o masina "smechera", o firma , niste haine cool si vacante exotice. Unii isi bat capul cel mai tare sa aiba o cariera reusita ,pe care sa "lipeasca" viata personala pe parcurs.
Din cauza lucrurilor mari uitam de cele simple ,de micile bucurii pe care mintea noastra relaxata de odinioara le-a fabricat. Stiu oameni care viseaza sa scrie carti si carora li s-a tot spus ca au talentul necesar,dar nici macar nu i-a prins vremea, vreodata, in fata unei coli albe. Stiu ca altii au talent la desen si ar putea sa isi vada visul pe peretii unei expozitii,dar nimic nu-i ajuta sa se mobilizeze intr-atat incat visul lor sa fie inramat.Ma stiu pe mine fascinata de povestile indiene ale lui Eliade,care visam sa fac un traseu turistic prin care toti cai interesati sa poata vizita India. Cum mi-am omorat visul? Neducand pana la capat o idee in care am crezut tot timpu' si pentru care gasisem chiar si autoritatile necesare. Ca noi toti, de altfel , pot insira fluvii de scuze si motive pentru care visul meu a ramas intr-un sertar. Norocul meu e ca mereu am alte vise si imi selectez dorintele restrangand aria dupa criteriul ca inafara de mine nu va mai lupta nimeni, si daca nu ii dau viata, el imi va da frustrari si regrete.
Am admirat oameni care si-au implit un vis din copilarie si am simtit fericirea lor intreaga .Un prieten, ne-a adunat intr-o zis si ne-a spus ca , pe cand era in generala a visat ca atunci cand va implini 25 de ani isi va serba ziua pe malul marii. Nu stiu daca va puteti imagina stralucirea din ochii lui , dar si ai nostrii , ai prietenilor lui, cand omul deschidea o sticla de sampanie udata de apa marii la apus,exact in ziua in care implinea acea varsta magica. Sigur ,pentru dorinta asta neinsemnata omul si-a pus la bataie toata viata lui de pana atunci. Lectia pe care am invatat-o de la el?
Sa nu uiti niciodata ce ti-ai dorit cand nu aveai nici macar o idee cum ti se poate intmapla asta...

sâmbătă, 17 mai 2008

"Femeie la 30 de ani" sau "La 30 de ani ... femeie" ?

Cand aveam 15,16,18 ani mi se parea ca orice ai face la 30 de ani se termina tineretea.Imi venea sa le numesc "doamne" pe cele de 30 de ani ,si ,daca ma deranjau cu ceva ,le ziceam ,precis ,in gand "babe".
Femeile se judeca prea mult unele pe altele si de cate ori o fac ,rautatile preferate sunt aproape intotdeuna legate de varsta.Barbatii au stabilit insa de mult ca femeia este..100% femeie abia in jurul varstei de 30 de ani!Sigur ,in viziunea barbatilor,exista nenumarate teorii ( si practici) despre femeile ideale.Dar nu cred ca asta ne-ar interesa,ci mai degraba care este culoarea,parfumul acestei varste si abordarea ideala...mai ales ca incet ,incet o sa vizitez si eu aceasta perioada.
Am intalnit si am auzit de multe fete de varsta mea speriate numai la gandul ca vor implini 30 de ani.Am sa le dau cateva vesti bune : nu dispare farmecul ,ci ,dimpotriva multe s-ar putea sa descopere ca au mult mai mult succes la barbati sau ca sunt si mai invidiate de "prietene".Explicatia este foarte simpla.Se acumuleaza experienta,femeia invata sa-si descopere feminitatea ,are notiunea exacta a defectelor ,pe care acum(Doamne ajuta! ) stie sa si le ascunda si nu ezita nici un mijloc de evidentiere a punctelor forte.Teribilismul ,deseori necontrolat si dus la extrem ( credeti-ma !) , de la 20-25 de ani se transforma in siguranta de sine,incredere si mult mai mult discernamant in toate privintele.
La 30 de ani femeia poate deveni irezistibila fara a mai fi doar o faptura dragalasa.Se poate folosi si de alte "instrumente" ,oarecum de neatins pana la varsta aceasta, mai complexe in lupta pentru piedestal - conversatia,tinuta,privirea , mainile, parfumurile, bunele maniere preocuparile din timpul liber.
Numai o tinerete prea zbuciumata poate oferi o alta imagine a femeii la 30 de ani.Prea multe nopti nedormite,alcool consumat in exces,somnul cu machiajul pe fata ,lipsa oricarei preocupari cosmetice,lipsa unui sport practicat frecvent,drogurile,tigarile, stresul ,poate prea mult plans - sunt cele mai nesuferite motive pentru care fetele de 15-18 ani arata ca la 25-27 ,sau cele de 25-27 ca cele de 40, si orice incercare de a recupera e pierdere de vreme sau necesita operatii estetice.
Este , fara indoiala ,varsta cea mai frumoasa a unei femei.Acum ea adauga peste prospetimea nepretuita de la 20 de ani feminitatea desavarsita ,sofisticarea, maturitatea si ,daca mai este si mama, implinirea totala.La 30 de ani femeia isi gaseste identitatea si daca pana atunci nu isi va gasi barbatul potrivit ,atunci sigur il va gasi pentru ca va sti unde sa il caute!

duminică, 4 mai 2008

HRISTOS A INVIAT!

Nu,n-am uitat de blog, nici macar nu l-am sters( cum multi s-ar fi asteptat )......Am fost cu iepurasul in vacanta.I-am furat 2-3 poze , i-am desurubat urechile , am fost rea pana la capat si blanita ,acum ,ii tine de cald gatului .....Greu,tare greu a fost sa ma ridic din pat pana la birou , dar am ajuns ,totusi,sa va scriu.Putin cam tarziu insa , dar e bine si acum : "HRISTOS A INVIAT !"


Vine si postul..imediat.Putintica rabdare.

miercuri, 23 aprilie 2008

Sa mintim,ca oameni suntem!

Un proverb spunea asa:"Adevarul nu moare niciodata,el duce numai la o existenta mizerabila !" Exprimarea este larga,cuprinzatoare si ne sugereaza atat adevarul despre sine ,cat si pe cel despre celalat.Se poate opera in ambele planuri,simultan sau alternativ.Dar oare,mintim toti?O buna intrebare.Unii studiaza minciuna la animale ,desi stim cam putin despre minciuna la om.Mintim mereu?Imposibil!Ar fi prea de tot!Exista,insa,domenii in care minciuna se culcuseste confortabil,ca la ea acasa.Geografia minciunii cuprinde,se zice,trei tari importante:amorul,afacerile si politica.Acolo trag mincinosii,nativi sau educati/scoliti sau si unii si ceilalti.Altii spun ca minciuna este omeneasca,ca ea este ca si inteligenta,un continuu . La extreme fiind marii mincinosi sau marii nemincinosi(daca ma pot exprima asa).Ultimii ar fi cei sinceri,ca si personajul Miskin.Dar, sunt oameni perfect sinceri ,oricand,oriunde si cu oricine,chiar si cu ei?"Imposibil" pare un raspuns sincer.

joi, 10 aprilie 2008

Poarta-te ca o vedeta!

Nu e nevoie sa tii paginile revistelor sau sa apari la televizor ca sa te simti ca un star de cinema!
Una dintre regulile succesului este sa fii vizibila.E foarte usor sa fii eclipsata daca stai in coltul tau si sa nu te afirmi,fie ca e vorba de o petrecere ,fie de viata profesionala.Nu zice nimeni sa recurgi la orice manevra pentru a iesi in fata,ba chiar e gresit sa faci asta , pentru ca lumea te va pune imediat la zid.Exista insa o gramada de moduri prin care sa demonstreze ca locul tau este in centrul atentiei.
Increderea in tine este cel mai important ingredient in reteta celebritatii.Astefel vei castiga incredere in tine cat si increderea celorlati.
Te intrebi daca se vede cu ochiul liber?Ei bine..da!Poti fi tradata de comportamentul tau ,de limbajul trupului,de modul in care vorbesti si de ceea ce spui.Cum arata o persoana increzatoare?In primul rand are siguranta ca ceea ce face este corect,indiferent ce spun ceilalti.Asumarea unor riscuri tine tot de incredere,la fel ca si recunosterea greselilor.
Tu ai incredere in tine?Daca da spune si altora cum ai reusit,daca nu...povesteste-ne de ce te temi , prin ce-ai trecut !

marți, 1 aprilie 2008

Barbatii violenti

Citind,in urma cu cateva zile una din cartile de mult incepute,am descoperit aceste cuvinte:"Nici un barbat sau o femeie din lume nu merita lacrimile tale,iar acela care merita nu te va face sa plangi!"
Total deacord cu aprecierile domnului si fie ca vor sa recunosca sau nu ,violenta este apanajul masculinitatii.Peste 80% din omucideri sunt faptuite de barbati,peste 98% din actele teroriste sunt comise tot de barbati.Istoria umanitatii n-a prea inregistrat episoade in care adolescente suparate sa-si fi macelarit semenii,gospodine isterizate sa fi declansat carnagii ori mame scoase din sarite sa fi casapit toti pruncii intalniti in cale.In schimb,e burdusita,cu povesti sangeroase care au ca protagonisti barbatii foarte nervosi.
Este adevarat ca nu suntem dotate bine fizic pentru exercitarea fortei,dar este la fel de adevarat faptul ca ,daca am voi,ne-am invineti zilnit copiii si ne-am putea chinuii sotii ,prietenii sau amantii(dupa caz) de cate ori acestia ar incepe sa sforaie osteniti de munca ori iubire.
Nu cred ca atunci cand cineva isi exerseaza greutatea palmei pe obrazul nostru s-ar cuveni sa intoarcem si obrazul celalalt si nu sunt de parere ca loviturile netrebnicilor, care nu au alte argumente trebuie, indurate cu stoicism.
Rabufnirile violente sunt semnul animalitatii decantate in oameni.Din cand in cand,atunci cand se simt neputinciosi,invinsi,depasiti,umiliti,cand parghiile logicii incep sa le scartaie isi amintesc de urletul fiarei si lovitura bestiei.Si ataca.Dupa ce redevin oameni ,au de indurat parfumul tristetii celor pe care i-au ranit,si pedeapsa gandului ca ,la Judecata de Apoi ,se vor cantari numai lacrimile(pentru cei care cred in constiinta)

...pentru 2 persoane care au gustat din durerea violentei (una din ceruri si alta de'aproape)

sâmbătă, 29 martie 2008

Fumatul la moda?sau doar un rau necesar...?

Fumatul este o moda. Tinerii fumeaza pentru a parea grozavi in ochii prietenilor, iar cei mai putin tineri fumeaza pentru ca tigara le reduce considerabil stresul – cel putin asa sustin ei. De fapt, tutunul este un drog, nicotina fiind in fruntea listei stupefiantelor care ucid cel mai repede. Creeaza dependenta si distruge, cu timpul, plaminii, dintii si pielea. Majoritatea asociaza efectele nocive ale fumatului cu teribilul cancer la plamini. Insa aproape nimeni nu se gindeste la alte forme de cancer, respectiv cancerul la git, buze sau stomac. Aceste sint efectele fumului placut mirositor, la care se poate renunta, cu putina vointa.
La barbati, riscul creste o data cu inaintarea in virsta. Cu cit fumeaza mai pe saturate, cu atit ii prinde din urma impotenta.
La femei, nicotina se manifesta in forme mai grave – femeilor fumatoare le trebuie mai mult timp ca sa ramina insarcinate, iar copiii lor au mai multe sanse de a naste cu anomalii. De asemenea, fumatorii sint predispusi la aparitia bolilor de ochi – mai ales astigmatismul – si a celor care, in timp, provoaca pierderea auzului.
Este usor sa te apuci de fumat, dar este foarte greu sa te lasi. Tutunul creeaza dependenta, nu numai fizica, ci si psihologica. Majoritatea fumatorilor marturisesc ca le-ar fi aproape imposibil sa renunte la tigari, din cauza ca s-au obisnuit cu gestul de a tine tigara in mina! Multi fumeaza din plictiseala sau din lipsa de ocupatie. Altii, dimpotriva, deoarece au prea mult de lucru. Cert este ca milioane de oameni fumeaza miliarde de tigari pe zi. Cifrele releva o situatie cutremuratoare la scara mondiala: în 2001, tumorile maligne au constituit originea a 12 % din cele 56 milioane de decese înregistrate în lume, cancerul atacind atit tarile industrializate, cit si cele în curs de dezvoltare. Incidenta cancerului în lume ar putea creste cu 50 %, atingind cifra de 15 milioane anual pina în 2020. Nu conteaza cauza, ci metodele prin care se poate renunta la acest obicei aducator de boli mortale.